joi, 14 decembrie 2017

Porunca a Saptea: Sa nu Preacurvesti!

Sa nu preacurvesti
PORUNCILE LUI DUMNEZEU in LEGEA UMANA

PORUNCA 7: SA NU PREACURVESTI!
Sa gandim corect, sa gandim logic, sa gandim din punct de vedere uman sau sa gandim din punct de vedere duhovniceste? Oricum ar fi, omului ii scapa din vedere anumite erori in deciziile importante ale acestei vieti. Despre ce vorbim…? Sa privim cu atentie urmatorul pasaj cu relatari din Sfanta Carte a Vietii care este Biblia:

Urmatoarele porunci date de catre Dumnezeu oamenilor:

Porunca 6: Sa nu ucizi.
Porunca 7: Sa nu preacurvesti.
Porunca 8: Sa nu furi.
Porunca 9: Sa numarturisesti stramb impotriva aproapelui tau.

De ce am spicuit doar acestea dintre cele 10 porunci binecunoscute de aproape orice om de pe pamant? Fiindca aceste porunci reprezinta legi in societate, instituite de catre om pentru convietuirea si socializarea intre om si om in aceasta viata pe acest pamant. Este bine de stiut ca, primele 4 porunci fac referire in mod direct la Dumnezeu sau legatura dintre om si Dumnezeu, iar celelalte 6 porunci fac referire la legatura si relationarea intre om si om. In aceasta ordine de idei am ales aceste 4 porunci descrise mai sus si anume poruncile 6,7,8,9.

Omul a instituit legea: DACA UCIZI sa fi pedepsit din punct de vedere, justitional, uman si social cu inchisoarea. DACA VEI FURA sa fi pedepsit cu inchisoare binenteles. Daca depui juramant inaintea legii si pe urma depui MARTURIE MINCINOASA, la fel vei fi pedepsit. Dar dintre toate acestea ne scapa ca printre degete una dintre aceste porunci care se gaseste in poruncile date de Dumnezeu insa nu se regaseste in nici vreo lege justitionala instituita de catre om si anume porunca: 7 - SA NU PREACURVESTI.

Nu se cunoaste nici o lege din punct de vedere al justitiei umane si nici vreo pedeapsa in aceasta privinta! De ce acest lucru? Pare ca este deosebita fata de celelalte? Si daca da atuci se ridica intrebarea, cu ce, sau de ce se face aceasta deosebire? Are cineva vreun raspuns logic la aceasta intrebare? Pare corect acest lucru sau doar nesimnificativ? Totodata in momentul cand doua persoane (de sex opus)se unesc, se casatoresc si isi dau consintamantul, acest juramant se petrece atat inaintea legii prin casatorie civila, cat si inaintea lui Dumnezeu (asa cum se presupune…diferit binenteles de la caz la caz...asa cum majoritatea o fac in Biserici, presupunand ca este inaintea lui Dumnezeu, insa aici este o alta discutie daca este corect acest lucru din punct de vedere crestinesc). Dar sa mergem deocamdata pe ceea ce vedem ce stim si facem si sa gandim logic si rational, este normal ca sa nu existe lege care sa pedepseasca in vreun fel incalcarea poruncii lui Dumnezeu: SA NU PREACURVESTI sau in alta parte se spune: SA NU COMITI ADULTER?

Binenteles justitional, omul este liber sa aleaga sub ce forma a se gasi o pedeapsa celui ce a incalcat juramantul casatoriei. Nu neaparat cu inchisoare, insa vreun fel de pedeapsa ar trebui sa existe si din punct de vedere legal. Cum ar fi de exemplu in cazul unui om ce a incalcat justitia sub o alta forma I se va intocmi un cazier. Haidem sa fim logici, cinstiti si corecti, macar in anumite momente ale vietii. In Sfanta Scriptura se spuune: “Caci, cine pazeste toata Legea, si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate.”. Care este diferenta intre a fi pedepsita o persoana care fura, una care ucide, una care minte sau una care comite adulter?
Mai mult decat atat o persoana care fura ori care minte ori care ucide, macar ca nu depune si un juramant anume inaintea faptei pe care o va face! In cazul inselarii si incalcarii poruncii in privinta casatoriei, este mult mai grav fiindca si comite o fapta prin care incalca porunca, dar incalca si un juramant! Deci aceasta din urma este chiar mult mai grava decat celelalte trei pentru care exista pedeapsa legala si totusi pentru a nu preacurvi nu exista pedeapsa legala. Iar daca privim si mai in profunzime lucrurile in momentul cand doar minti efectul este caci produci un singur prejudiciu, adica comiti o singura fapta negativa. La fel cu furatul ori daca cineva comite o crima. Exista un singur efect negativ.

Insa efectele unei fapte de inselare prin incalcarea juramantului casatoriei , care se presupune a fi sfinte inaintea lui Dumnezeu, pot fi mult mai grave si le pot include chiar pe celelalte trei si anume: Dupa cum se cunoaste in nenumarate cazuri cand una dintre cele doua persoane casatorite si-a incalcat consintamantul prin comiterea adulterului, efectele au putut fi devastatoare de la caz la caz.
Dupa ce au aflat ca a fost inselati, au comis crima ucigandu-si partenerul, copii…si-au incendiat casele de furie…ori au ajuns sa fure tot ce aveau si sa se desparta sa plece, ori au mintit tainuind minciuna…Deci efectul incalcarii poruncii sa nu preacurvesti este mult mai devastator decat celelalte trei porunci, iar daca oamenii s-ar preucupa mai mult de ascest aspect, vorbim aici despre legi ce ar putea omul sa le instituiasca in aceasta privinta, s-ar stopa in lume multe efecte devastoatoare derivate din incalcarea poruncii sa nu preacurvesti!

A se specifica un lucru foarte bine important de luat la cunostinta. Cand vorbim despre aceste porunci, vorbim despre punerea in FAPETE in PRACTICA a acestora si nu la nivel de gand. Fiindca nimeni nu poate fi judecat dupa ganduri ci doar dupa FAPTE! Sub juristrictia legii ajungi doar in momentul cand ai comis FAPTA! Doar aceste 4 porunci din Decalog, fac referire la partea practica, a unei fapte intre oameni.

Cineva va veni cu acuze si va spune: Pai Mantuitorul nostru Cristos, nu a iertat-o pe femeia prinsa in adulter? Inseamna ca suntem noi farisei? NU!!! Isus a iertat-o pe acea femeie fiindca nu era legata prin vreo lege, ori juramant… si nu avea nici barbat, fiind libera si mai mult decat atat nu avea constiinta (mai mult sau mai putin…) despre acest pacat, pana in momantul cand Mantuitorul a iertat-o si i-a deschis mintea si mai apoi sa retinem caci pe urma i-a transmis o conditie: “ femeie, pacatele ti-au fost iertate, du-te si NU MAI PACATUI!

Nu credem ca s-ar putea aduce in aceasta discutie o familie de crestini, la care nu trebuie sa functioneze neaparat o lege umana ci asupra caruia functioneaza legea duhovniceasca a constiintei atat fata de Dumnezeu cat si fata de jumatatea lui, fiindca inaintea lui Dumnezeu, cu siguranta nu trebuie sa existe acest lucru precum nici celelalte, sa nu comiti crima, ori sa furi…Preferabil ca omul sa aiba constiinta si frica de Dumnezeu si sa nu incalce nici o porunca a lui Dumnezeu, insa din cauza slabiciunii omului Dumnezeu a dat porunci, insa omul si le-a insusit si le-a transformat in legi umane insotite de pedepse. Bun. Dar atunci de ce omul nu le trece pe toate prin sita legislatiei umane...si doar unele? Aici este nedumerirea!

Insa asa cum exista lege si justitie din punct de vedere uman, pentru orice incalcare de porunca mai intai, apoi de lege, care este pana la urma ideea? Caci de ce se face aceasta diferentiere si de ce si cine face diferentierea? Macar sa ne punem semnul acesta de intrebare.


Care este diferenta intre a fi pedepsit pentru crima, pentru minciuna, pentru furt…iar pentru a nu preacurvi, ori a comite adulter, nu exista lege si binenteles pedeapsa?


0 comments:

Trimiteți un comentariu