vineri, 13 martie 2009

Pilda lucratorilor viei

Pilda lucratorilor viei
Matei 20;1-16: “Fiindca Imparatia cerurilor se aseamana cu un gospodar, care a iesit dis-de-dimineata, sa-si tocmeasca lucratori la vie.
S-a invoit cu lucratorii cu cate un leu pe zi, si i-a trimis la vie.
A iesit pe la ceasul al treilea, si a vazut pe altii stand in piata fara lucru.
“Duceti-va si voi in via mea”, le-a zis el, “si va voi da ce va fi cu dreptul.” Si s-au dus.
A iesit iarasi pe la ceasul al saselea si al noualea, si a facut la fel.
Cand a iesit pe la ceasul al unsprezecelea, a gasit pe altii stand in piata, si le-a zis: “De ce stati aici toata ziua fara lucru?”

Ei i-au raspuns: “Pentru ca nu ne-a tocmit nimeni.” “Duceti-va si voi in via mea”, le-a zis el, “si veti primi ce va fi cu dreptul.”
Seara, stapanul viei a zis ispravnicului sau: “Cheama pe lucratori, si da-le plata, incepand de la cei de pe urma, pana la cei dintai.”

Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, si au luat fiecare cate un leu.
Cand au venit cei dintai, socoteau ca vor primi mai mult; dar au primit si ei tot cate un leu de fiecare.
Dupa ce au primit banii, carteau impotriva gospodarului,
si ziceau: “Acestia de pe urma n-au lucrat decat un ceas, si la plata i-ai facut deopotriva cu noi, care am suferit greul si zaduful zilei.”
Drept raspuns, el a zis unuia dintre ei: “Prietene, tie nu-ti fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu?
Ia-ti ce ti se cuvine, si pleaca. Eu vreau sa platesc si acestuia din urma ca si tie.
Nu pot sa fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tau rau, fiindca eu sunt bun?”
Tot asa, cei din urma vor fi cei dintai, si cei dintai vor fi cei din urma; pentru ca multi sunt chemati, dar putini sunt alesi.”

Pentru a deslusi aceasta pilda trebuie luate in considerare cateva aspecte foarte importante. In primul rand, este vorba despre cifrele folosite in pilda, care arata o diferenta intre lucratorii chemati dis de dimineata si cei veniti mai tarziu, respectiv in ceasul al treilea, al saselea, al noualea si al unsprezecelea. Numerologia biblica reprezinta o cheie in dezlegarea enigmelor Scripturii. De asemenea, este nevoie de putina logica in ceea ce priveste analiza momentului in care sunt tocmiti lucratorii “gasiti” in piata, la ore diferite, precum si de a tine seama de celelalte aspecte ale Bibliei care fac referire la lucrarile mantuitoare.

In ceea ce priveste aspectul dreptatii in plata catre lucratori, se observa ca tocmirea s-a facut cu acestia pe un leu, astfel ca cei veniti in ceasul al treilea care s-au revoltat nu aveau nici un suport avand in vedere intelegerea cu Stapanul viei. Prin urmare, plata a fost dreapta. In acelasi fel se inteleg lucrurile si in cazul celor ajunsi in vie, in ceasul al unsprezecelea, acestia primind aceeasi plata, tot pe baza tocmirii avute la inceput. Deci, si aici, intelegerea a fost dreapta. Este important de specificat ca via era aceeasi pentru toti, prin urmare si munca era aceeasi. Cei sositi in ceasurile al treilea, al saselea, respectiv, al noualea, au avut mai multa vreme la dispozitie pentru a lucra via decat cei veniti in ceasul al unsprezecelea. In momentul in care Stapanul viei i-a platit pe toti cei care au lucrat via, Acesta nu le-ar fi dat plata stabilita la inceput cu ei, daca nu ar fi lucrat ceea ce trebuiau sa lucreze, pe masura fiecaruia dintre ei. Astfel, chiar daca primii veniti au lucrat mai multa vreme, acestia nu au fost obligati sa lucreze ceea ce lucratorii sositi in ceasul al unsprezecelea trebuiau sa lucreze intr-o perioada mai scurta de timp. Din nou, se poate observa, in mod clar, ca plata a fost dreapta.

De fapt, cheia acestei se gaseste in raspunsul la intrebarea: De ce Stapanul i-a gasit pe ultimii lucratori in ceasul al unsprezecelea si nu inainte, in celelalte ceasuri, plata fiind tot aceeasi, de un leu? Avand in vedere ca este vorba despre o pilda biblica care se refera in mod direct la Dumnezeu – Stapanul viei, si la cei care lucreaza via – toti cei chemati la El, se impune un raspuns duhovnicesc la aceasta intrebare.

Lucratorii gasiti in ceasurile al treilea, al saselea si al noualea nu ar fi iesit in “piata” daca nu ar fi avut o mai mare nevoie de a fi “tocmiti” pentru a-si castiga plata care le asigura hrana si implicit existenta. Lucratorii sositi in ceasul al unsprezecelea au iesit mai tarziu in “piata” tocmai pentru ca ei nu se grabeau atat de mult sa lucreze pentru a-si castiga painea. Intrucat pentru Dumnezeu – Stapanul viei, “o zi este ca o mie de ani” (2Petru 3;8), raportarea se va face la intelegerea divina si nu la o zi calendaristica.

Ajungand la deslusirea duhovniceasca a pildei este nevoie, mai intai, sa se inteleaga semnificatia acestor cifre in contextul de fata si nu numai. Cele doua delimitari numerologice evidentiaza faptul ca primele trei cifre tin de o intelegere raportata la Legea Vechiului Testament, iar cea din urma de invatatura Noului Testament.

Astfel, lucratorii chemati la vie, dis de dimineata, ii reprezinta pe toti lucratorii, de dinainte de Lege, care au lucrat via Stapanului, precum Avraam, dupa randuiala lui Melhisedec. Acestia au fost capabili sa lucreze toata ziua, fara a fi constransi de vreogreutate.

Cifrele 3, 6, 9 indica ceasurile (timpurile) in care sunt gasiti lucratorii din perioada Legii Vechiului Testament cand acestia au lucrat mult, sub greutatea Legii si implicit a celor zece porunci. De asemenea, ceasurile mai pot semnifica si trei categorii de lucratoriaflati sub Lege. Primii dintre acestia se revolta (la fel ca si evreii aflati sub conducerea lui Moise) din cauza platii pe care ei o considerau nedreapta in comparatie cu cei sositi in ceasul al unsprezecelea. Este important de adaugat ca doar cei ajunsi in ceasul al treilea se revolta, nu si lucratorii veniti in ceasurile al saselea si al noualea.

Cifra 11 face referire la cei din urma lucratori ai lui Dumnezeu care vin sa lucreze prin puterea si invatatura Duhului Sfant. Acestia lucreaza via, in ultimul ceas, primind aceeasi plata ca si ceilalti lucratori din Vechiul Testament, adica o rasplata care duce spre mantuire. Mai mult, ei pot lucra intr-un ceas cat au lucrat ceilalti in mai multe ceasuri, fapt care demonstreaza puterea lor in Cristos, prin Duhul Sfant.

Toate aceste cifre se regasesc si in alte versete ale Evanghelilor, intarind semnificatia celor descrise mai sus. Astfel, cifrele 3, 6, 9 reprezinta si ceasurile care fac referire la momentul rastignirii lui Iisus. In acest sens se poate intelege aspectul de greutate, de durere, de a lucra in via lui Dumnezeu, in zaduful zilei, prin prisma invataturilor din Vechiul Testament avand in vedere faptul ca evreii se aflau sub Lege, sub autoritatea celor zece porunci, iar invierea lui Cristos nu avusese inca loc.

Cifra 11 are legatura si cu cei unsprezece ucenici ai lui Iisus, deveniti mai apoi apostoli (in ceasul al doisprezecelea), care vor ajunge primii la mantuire, desi au venitultimii in lucrare, datorita puterii lor de a implini intr-un ceas ceea ce li se ceruse pentru a primi plata.

In ceea ce priveste raspunsul pe care Stapanul viei il da lucratorilor nemultumiti: “Ia-ti ce ti se cuvine, si pleaca.”, se poate face legatura intre acestia si evreii aflati sub Lege care au plecat din Egipt si l-au urmat pe Moise in pustie dar care nu au trecut Iordanul, din cauza razvratirii lor. Acest lucru este dovedit prin folosirea cuvintelor “greul” si “zaduful” care nu sunt caracteristice unui inceput al zilei...si ziceau: “Acestia de pe urma n-au lucrat decat un ceas, si la plata i-ai facut deopotriva cu noi, care am suferit greul si zaduful zilei.” Mai mult, acest “pleaca” poate sugera si ruperea indirecta a celor chemati prin Duhul Sfant, de invataturile Legii care ii tineau sub robia pacatului. Astfel, cei care primesc Duhul nu vor mai trai prin Lege, ci prin Har, iar partasia cu cei amintiti mai sus va inceta, acestia din urma fiind obligati sa plece:

2Corinteni 5;17: “Caci, daca este cineva in Cristos, este o faptura (Sau: zidire.) noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.”

Este important ca in deslusirea acestei pilde sa se faca referire nu doar la cei chemati si apoi mantuiti, ca urmare a muncii lor in vie, ci si la aspectul negativ care reiese din aceasta. Pilda ii vizeaza atat pe cei care “au lucrat” si nu s-au plans, cat si pe cei razvratiti care, la fel, “au lucrat” dar nu prin credinta si dreptate, ci prin fapte, Dumnezeu atingand astfel ambele aspecte.

Plata primita de fiecare lucrator care si-a dus la bun sfarsit lucrarea in vie reprezinta consecinta fireasca a muncii depuse de acestia. Darul lui Dumnezeu este credinta, cea care il determina pe adevaratul crestin sa lucreze. Astfel, prin credinta, ajungi la chemarea Lui si accepti munca pentru a primi mantuirea si nu indreptatirea prin munca. Atunci cand lucratorul munceste prin credinta, el are siguranta ca Stapanul isi va respecta promisiunea facuta, aceea de a-i oferi rasplata (mantuirea). Lucrul savarsit prin credintava aduce si rasplata pe masura. Versetul urmator face referire la aspectul pozitiv al platii:
Apocalipsa 22;12: “Iata, Eu vin curand; si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui.”

In ceea ce priveste expresia “...putini sunt alesi”, acei “putini” ii reprezinta pe cei care primesc “leul” si il inmultesc. Plata pentru munca in vie se face pe baza dreptatii, potrivit cu lucrul fiecaruia dintre cei amintiti in pilda, la nivelul invataturii lor din acea vreme. Acest lucru nu presupune, in mod automat, si salvarea celui care lucreaza, ci o rasplata pe masura. Dumnezeu este drept. El nu i-ar fi rasplatit pe lucratori cu un leu daca nu ar fi existat aceeasi “tocmire” hotarata la inceput pentru toti.

Este penibil ca Dumnezeu sa fie privit ca un patron care isi angajeaza subalternii in schimbul unei plati stabilite doar de El. O astfel de gandire, “ca de pe pamant”, anuleaza faptul ca Dumnezeu este Dragoste. Prin Dragostea Sa, El face ca totul sa fie drept astfel incat toti sa-I simta Dragostea nepartinitoare.

Este important ca toate explicatiile legate de aceasta pilda sa fie focalizate in directiavalorica a comparatiilor si nu in cea cronologica. Astfel, aspectul descris in pilda nu este unul cronologic, potrivit caruia acei “primii” ar fi considerati cei care apar dis de dimineata, intrucat Dumnezeu pune accentul pe valoare. Dumnezeu intareste valoarea pe care o da, prin prisma invataturii si a ascultarii de El, atunci cand spune: “cei dintai vor fi cei de pe urma” si nu datorita criteriului istoric, cronologic. Prin urmare, ceea ce trebuie sa se inteleaga este ca pilda se refera la “cei dintai” in pacat, din punctul de vedere al neputintei lor de a pune in practica invataturile primite, care vor ajunge “cei din urma”, valoric vorbind. Pilda nu face referire la o cronologie istorica, ci la acei “primii”, potrivit invataturilor cunoscute din Vechiul Testament, de sub Legea lui Moise, a puterii valorice a acestor invataturi si a celor care au trait prin ele. De aceea aceasta invatatura este socotita pilda si necesita o intelegere duhovniceasca iar acolo unde logica umana se dovedeste neputincioasa sau nu este suficienta, trebuie aplicata logica divina.
1Corinteni 7;29: “Iata ce vreau sa spun, fratilor: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca cei ce au neveste, sa fie ca şi cum n-ar avea;”. Acest verset vrea sa arate ca oamenii deja percep altfel timpul, ca si traire, lucru valabil si in intelegerea acestei pilde. Exista o analogie intre timpul din pilda (cei veniti in ceasul al unsprezecelea care au lucrat doar un ceas) si aspectul descris in versetul de mai sus, in sensul intensitatii trairiisi puterii celui ce lucreaza. In Dreptatea Sa, Dumnezeu le-a acordat mai multa vreme celor aflati sub Lege, care nu au simtit aceasta intensitate sau au simtit-o un timp mai scurt, tocmai din cauza invataturii lor slabe si a neputintei de a duce lucrarea la bun sfarsit.

In ceea ce priveste motivul pentru care unii lucratori au protestat fata de Stapanul viei, se poate observa ca acestia erau nemultumiti din cauza ceasurilor, ei considerand caau lucrat mai mult timp.

Intr-un context general, valabil pentru toti oamenii, nu se poate justifica ideea ca mantuirea reprezinta un dar, intrucat se stie ca nu toti oamenii vor avea parte de mantuire. Mai mult, daca ar fi fost dar, Dumnezeu ar fi fost nedrept, oferind unora acestdar si altora nu. In acest sens se ridica intrebarea fireasca: Care este fundamentul potrivit caruia unii primesc darul de mantuire si altii nu? Din punct de vedere uman, un dar nu se ofera tuturor. Daca perceptia darului se face din perspectiva duhovniceasca, atunci si raportarea trebuie sa depaseasca intelegerea umana. Eventual se poate spune ca mantuirea reprezinta un dar pentru cei ai Lui, si nu pentru cei din lume, cei nemantuiti. In schimb, daca este vorba de o intelegere a ideii din punct de vedere uman, se poate spune ca Dumnezeu ofera omului darul credintei iar acesta, ajutat de Duhul Sfant, lucreaza spre mantuirea lui, prin faptele care reies din credinta pentru ca, in final, sa primeasca rasplata in Cer, asa cum arata Scriptura. Si omul poate contribui la aceasta mantuire, avand in vedere perceptia umana a celor explicate in multe versete precum si cunoasterea duhovniceasca cu privire la nemantuire. Care ar mai fi sensul lucrurilor daca perceptia umana s-ar reduce la o salvare daruita de Dumnezeu tuturor, fara a mai fi nevoie salucram?!

Din punct de vedere duhovniceste, ziua are legatura cu lumina, Lumina fiind Cristos:
1Tesaloniceni 5;5: “Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem ai noptii, nici ai intunericului.”
1Tesaloniceni 5;8: “Dar noi, care suntem fii ai zilei, sa fim treji, sa ne imbracam cu platosa credintei si a dragostei, si sa avem drept coif nadejdea mantuirii.”

Exista si alte versete asemanatoare care pot completa transfigurarea ideii de zi. Altfel spus, ziua se afla in stransa legatura cu Cristos, El fiind Luceafarul de dimineata. Prin urmare, lucratorii viei trebuie sa lucreze prin prisma puterii Binelui zilei, atata timp cat este Lumina. Toti cei amintiti in pilda erau lucratori ai zilei sau altfel spus erau dornici de Dumnezeu.

Invataturile Scripturii, transpuse in pilde, nu dezvaluie multe lucruri astfel incat sa fie percepute de toata lumea. Explicatiile sunt putine si comprimate, impunandu-se o intelegere duhovniceasca a cuvintelor si nu una umana, accesibila tuturor.

0 comments:

Trimiteți un comentariu