sâmbătă, 13 februarie 2010

Pilda samariteanului

Pilda samariteanului
Luca 10;30-37: "Isus a luat din nou cuvantul, si a zis: "Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A cazut intre niste talhari, care l-au dezbracat, l-au jefuit de tot, l-au batut zdravan, au plecat, si l-au lasat aproape mort.

Din intamplare, se cobora pe acelasi drum un preot; si, cand a vazut pe omul acesta, a trecut inainte pe alaturi.Un Levit trecea si el prin locul acela; si cand l-a vazut, a trecut inainte pe alaturi.Dar un Samaritean, care era in calatorie, a venit in locul unde era el, si cand l-a vazut, i s-a facut mila de el.

S-a apropiat de i-a legat ranile, si a turnat peste ele untdelemn si vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, si a ingrijit de el.A doua zi, cand a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, si i-a zis: "Ai grija de el, si orice vei mai cheltui, iti voi da inapoi la intoarcere."

"Care dintr-acesti trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele celui ce cazuse intre talhari?"
"Cel ce si-a facut mila cu el", a raspuns invatatorul Legii. "Du-te de fa si tu la fel", i-a zis Isus."

Calatorul - omul care a plecat din orasul ceresc, Ierusalim, indreptandu-se spre unul lumesc, Ierihon

Talharii - diavolul si cei din lume care il lasa pe om aproape mort in pacat
Preotul si levitul - legea si jertfele ei, care nu il pot ajuta pe cel in suferinta
Bunul samaritean - Domnul Iisus care are grija de om
Vinul - sangele lui Cristos
Uleiul - miruirea Duhului Sfant
Hanul - Adunarea lui Cristos
Hangiul - apostolii
Cele doua monede - cele doua Porunci ale lui Iisus

Analizand pilda samariteanului pe care Domnul Iisus o expune in Evanghelia lui Luca, se poate observa ca monedele care urmau a fi date hangiului sunt aduse chiar de catre samaritean, adica de catre Iisus. Acestea nu reprezinta botezul si cina, ci cele doua porunci ale dragostei in care sunt cuprinse cele zece porunci:

Matei 22;36-40: "Invatatorule, care este cea mai mare porunca din Lege?"
Isus i-a raspuns: "Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, si cu tot cugetul tau."
"Aceasta este cea dintai, si cea mai mare porunca.
Iar a doua, asemenea ei, este: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti."
In aceste doua porunci se cuprinde toata Legea si Proorocii."
Un prim reper elocvent in studiul pildei il constituie moneda la care face referire Iisus atunci cand I se cere sa plateasca taxa pentru Templu, aceasta ilustrand Legea Dragostei in absolutul ei:

Matei 17;27: "Dar, ca sa nu-i facem sa pacatuiasca, du-te la mare, arunca undita, si trage afara pestele care va veni intai; deschide-i gura, si vei gasi in ea o rubla (Greceste: Un statir) pe care ia-o si da-le-o lor, pentru Mine si pentru tine."

In sprijinul celor afirmate mai sus, ar trebui sa se ia in considerare si episodul descris in Evanghelia lui Marcu, in care cei doi banuti aruncati de vaduva "in cutia pentru daruri", au o intelegere duhovniceasca asemanatoare, vaduva oferind toata averea ei, si anume toata dragostea ei, Celui care "sedea jos in fata vistieriei Templului":

Marcu 12;42-44: "A venit si o vaduva saraca, si a aruncat doi banuti, care fac un gologan. Atunci Isus a chemat pe ucenicii Sai, si le-a zis: "Adevarat va spun ca aceasta vaduva saraca a dat mai mult decat toti cei ce au aruncat in vistierie; caci toti ceilalti au aruncat din prisosul lor, dar ea, din saracia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai ramasese ca sa traiasca."

Intr-o perceptie si mai profunda, acest aspect al "monedei" sau al "banutilor" poate fi asociat cu intelegerea duhovniceasca a cuvantului "piatra" care prezinta o insemnatate asemanatoare. Similitudinea intre cele doua cuvinte este determinata si de aspectul vizibil, atat al "pietrei" cat si al "monedei", ambele regasindu-se in Scriptura in contexte raportate la cei din lume si nicidecum ascunse de ochii si perceptia acestora, asa cum este cazul lucrurilor tainice cunoscute doar de cei din Trupul lui Cristos.

Astfel, cele doua monede semnifica Legea Dragostei lui Dumnezeu in care sunt inglobate cele zece porunci, cunoscute la nivel general si expuse prin Legea lui Moise. Samariteanul da hangiului aceste monede pentru a fi intelese, prin profunzimea dragostei agape, dragostea divina care este oferita doar Adunarii, nu si celor din lume, El intrand in"casa de poposire" pentru a impartasi aceasta dragoste.

Pentru cei care raporteaza cele doua monede la botez si cina, acestea din urma reprezinta doar o extensie care nu poate fi direct aplicata in acest context, stiut fiind faptul ca ele sunt strans legate de Lucrarea Duhului Sfant, Cel care urma sa-si inceapa lucrarea dupa plecarea Samariteanului. Mai mult, botezul si cina reprezinta o parte integranta a dragostei agape, cunoscuta si traita de cei care au parte de puterea Duhului Sfant, si in consecinta, trebuie analizate si intelese din perspectiva duhovniceasca:

Matei 3;11: "Cat despre mine, eu va botez cu apa, spre pocainta; dar Cel ce vine dupa mine, este mai puternic decat mine, si eu nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintele. El va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc."
Apocalipsa 3;20: "Iata Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine."

Un alt aspect care trebuie luat in considerare in aceasta pilda consta in invatatura samariteanului, adica a lui Iisus, potrivit careia mila are aplicabilitatea ei doar intr-un context de inceput, aceasta reprezentand primul pas al Lucrarii Mantuitorului prin care se inlatura rigiditatea Legii Vechiului Testament. Este limpede ca dupa momentul in care Iisus il duce pe cel cazut la han, nu se mai poate vorbi de mila, ci de dragoste.Samariteanul manifesta aceasta dragoste, o dragoste divina prin care il calauzeste pe cel cazut intre talhari spre ceea ce avea sa se numeasca Trupul lui Cristos, Adunarea crestina, formata din apostoli si toti crestinii adevarati care i-au urmat. Asadar, nu in modintamplator se pune accentul pe sentimentul milei, tocmai pentru ca evreii nu aveau cunostinta de acest sentiment, iar trecerea catre dragostea divina trebuia sa se realizeze prin cel mai general simtamant uman. Finalul pildei ne arata ca Iisus ii va rasplati pe cei ai Lui o data cu cea "de a doua venire" a Sa.
Referitor la termenul de aproape, mentionat in pilda, acesta il reprezinta pe cel care se afla deja in Cristos si il aduce pe cel cazut in Trupul duhovnicesc al Mantuitorului. In zilele noastre, crestinii pot manifesta mila fata de cei care nu au cunoastere biblica si nu sunt capabili sa faca fata greutatilor din viata de zi cu zi. Pentru un crestin, aproapeleeste considerat fratele in credinta, frate care, daca este cazul, trebuie ajutat sa creasca pe Calea lui Cristos. Daca se doreste o intelegere adlitteram, umana, a termenului aproape, aceasta se va situa la nivelul perceptiei vizuale, sub forma unui ajutor direct, intr-o anume imprejurare, context in care nu mai poate fi vorba de aproape, ci de semeni.
Scriptura pune accent pe valoarea duhovniceasca a omului si se raporteaza la acesta prin cuvinte si expresii care diferentiaza stanga de dreapta sau lumescul deduhovnicesc. Cuvantul Scripturii face referire la cele nevazute, ale duhului, si nu la lucruri de natura materiala, intelese "ca de pe pamant".

0 comments:

Trimiteți un comentariu